Azi toată ziua a fost una caldă, una rece. Sentimente contradictorii, probleme total diferite, motivare și mîini în jos, nervi și plăcere, agonie și extaz. La propriu. Toate într-un singur om. În mine. Astăzi cineva mi-a reproșat că am schimbat formatul blogului, că eram om serios, acuma scriu divertisment. Am rîs. Am răspuns: sunt plină de sentimente acum. Iar cele pe care le vezi pe foaie, sunt cele mai ușor de descifrat. Altele încă nu le-am înțeles nici eu. So give me a break. Astăzi, un sentiment ușor de descifrat a fost și ciuda mea pe sistemul de învățămînt din mirifica noastră țară. În primul rînd, poza asta spune tare multe.
Iar în celelalte rînduri, după cum urmează… Anul viitor, fii-mea merge în clasa întîi. Sincer încă n-am stres. Știu unde vreau s-o dau, știu unde vreau să ajungă. Dacă unde vreau eu, va coincide cu unde vrea ea, foarte bine, dacă nu, no problem. Important sănătoasă să fie. N-o să comentez sumele care se cer la intrarea în instituțiile de stat de învățămînt, pentru că aici e o discuție separată.
O să spun doar că am auzit deja multe mame povestind despre ”examenele de intrare”. Adică ce, copilul tre să treacă un anumit examen ca să ce? Ca să demonstreze că se ridică la nivelul instituțiilor noastre de învățămînt? Interesant. Stau 3 tanti și pun copilul în banca în fața lor. Cu o foaie și un pix în mînă. Fără părinți, doar ele 3 și copilul. Și îl iau la întrebări. De exemplu care este sfertul lui x, succesor, predecesor și îl pun să scrie cuvinte și să citească. Da nu vi se pare ceva ciudat? Copiii în ziua de azi merg la școală gata învățați. Cînd am mers eu în clasa 1, eram singura care știa alfabetul, tabla înmulțirii, să scriu de mînă, să citesc, Miorița și Luceafărul pe de rost. Pentru că părinții mei au avut fixul să mă învețe. Pentru că mama mea este învățătoare de clasele primare și a simțit că e de datoria ei să mă pregătească astfel. N-a fost rău că am știut, dar n-a fost necesar. Pentru că m-am plictisit o bună perioadă de timp. În schimb de la copiii generațiilor actuale se cer obligatoriu rezultate înainte de începerea școlii, se cere ca copilul să se ridice la nivelul școlii în care vrea să învețe. Băieți, cred că aici se produce o confuzie. Dar școlile din Moldova se ridică la nivelul copiilor? Dar sistemul de învățămînt se ridică la nivelul pregătirii copiilor noștri și pretențiilor pe care mai apoi le are societatea? Cînd am criticat public, cineva mi-a zis că probabil am un copil nepregătit, de asta sunt așa îndîrjită. Nu. Am un copil inteligent, care citește, scrie, face probleme de logică, are un vocabular excelent și un accent perfect de limbă română și vorbește engleza ca un om mare pentru că face cursuri-jocuri de cînd avea 3 ani. N-am nici un stres cu pregătirea ei. N-am forțat-o niciodată. Am lăsat-o să-mi spună ce vrea să facă și cînd. Am lăsat-o să descopere singură. Mă gîndesc doar dacă ”comisia”, apoi școala o s-o ajute să se deschidă și să înflorească sau dacă o s-o pună la zid. Pentru că sistemul nostru de învățămînt știe să pună la zid.
Sistemul nostru de învățămînt e cel puţin ciudat. Programele școlare sunt făcute aiurea, după manuale care anual se schimbă pentru ca cineva, apoi altcineva să facă bani. Și se schimbă din rău în mai rău. Sistemul nostru de învățămînt crește cică oameni multilateral dezvoltați, dar de fapt crește oameni care termină liceul și nu știu ce vor. Și nu știu ce știu, pentru că au în cap de toate și nimic. Mi se pare absurd să pui toți 40 de inși dintr-o clasă să învețe bine toate materiile. Dar asta e pretenția profesorilor. Fiecare crede că ce predă el e cel mai vajnic și nujnic și fără informațiile date viitoarea generație o să se prăpădească. Cred că ar trebui să existe multe cursuri opționale, iar alte materii să fie introduse drept obligatorii.
BIOLOGIA/ANATOMIA
Spuneți vă rog ce țineți minte de la orele de biologie/anatomie (că nu mai știu exact cum se numeau)? Nu cumva vă amintiți parameciul și euglena verde? Pentru că le-ați desenat de multe ori la ore și teste? Nu cumva corola și caliciul florilor? Dar cîți din noi au ieșit din școli cunoscînd anatomia propriului corp? Pentru că organismul nostru este construit extraordinar, noi suntem niște creații extraodinare, iar fiecare proces care are loc în noi este logic și interesant. Cîți din noi știm exact organele proprii care unde se află și cu ce se ocupă ziua-noaptea? Cîți știm de ce strănutăm de fapt, de ce sughițăm și de ce cad dinții? De ce avem febră și pentru ce avem sprîncene? Eu asta aș include în programele de învățămînt. Și multă educație sexuală sănătoasă. Neapărat. Și hai să ne uităm cu lupa la alunițe, în urechi și gît ca să putem de ex. distinge singuri cînd avem roșu în gît și cînd anghină. Pentru că nu e mare filosofie.
GEOGRAFIA
Pentru ce am nevoie să calculez coordonatele anumitor puncte pe glob cu rigla și creionul? Oamenii evoluează, tehnica evoluează, iar programul rămîne același. Iubim călătoriile, iar uneori copiii sunt mai umblați decît profesorii. De ce la orele de geografie, la fiecare oră, cîte un elev să nu arate poze și să povestească despre ce a vizitat, sau despre fenomenele pe care le-a văzut la bunici, la țară. De ce atunci cînd învățăm norii, să nu ieșim afară să vedem ce fel de nori sunt pe cer, să ne uităm cu lupa picăturile de ploaie și să numărăm între tunet și fulger ca să ne dăm seama cît sunt de aproape?
LIMBA ROMÂNĂ
Asta tre s-o știe toți. S-o iubească. Pentru că mai urîți oameni n-am văzut decît acei care vorbesc și scriu o limbă stîlcită.
MATEMATICA
Aici am multe de zis. Eu înțeleg că trebuie de știut teoreme, axiome, dar ele au fost demonstrate și răs-demonstrate anterior. Și totul a rămas neschimbat. Eu aș simplifica algebra și geometria și aș introduce neapărat economia. Nu ceva sofisticat. Dar o materie necesară pentru ca să dezvolte în fiecare un spirit întreprinzător. Să învățăm să economisim, dar și să facem bani.
DESEN LINEAR/ARTA PLASTICĂ
Eu mă bucur sincer pentru cei care văd în 3D totul în jur, pentru că eu mă chinui să o fac. Eu lucrez în programe de design, cu toate astea la desenul linear eram varză. Copiam cu succes toate lucrările pe sticla geamului. Bănuiesc că este cunoscut fenomenul. Iar cînd vedeam la lucrări de control mere, farfurii și vaze, care trebuiau creionate, vedeam negru în fața ochilor. Nu înțeleg notele la arta plastică. Ce înseamnă pictură pe 10 și pe 8? Care sunt diferențele? Pentru că de ex, dacă Picasso umbla cu mine în clasă, precis că era să aibă numai note de 2.
LIMBI STRĂINE
Astea trebuie, cît mai multe și cît mai bine.
CHIMIE, FIZICĂ – le-aș face opționale.
Țin minte că la chimie cel mai mult îmi plăcea să rezolv probleme. Nu țin minte cum și sincer nu mă mai interesează. În schimb cred că la fiecare lecție la ora actuală trebuie testate tot felul de produse din cele care ne sunt oferite cu drag de producători/importatori. Testate pentru calitate, compoziție și orice altceva. Aș merge la o lecție de chimie la care ne vom uita sub lupă la rujul meu.
ISTORIE
Aici pentru fiecare cetățean al țării noastre este un punct dureros. Eu știu un lucru, un popor este sudat prin tradițiile pe care le are, istorie și valori. Tradițiile noastre mor, despre valori am auzit multe în ultimul timp, iar istoria… săraca istorie, se modifică schimbările aproape zilnic.
EDUCAȚIE FIZICĂ
Asta aș face-o obligatorie. Dar nu cu normative aiurite. Eu nu-s sportivă de felul meu, n-am fost niciodată. Și maică-mea era nevoită să-mi obțină eliberări de la lecțiile de ed. fizică ca să nu fiu nevoită să ajung ultima la linia de sosire de fiecare dată. Și eliberată fiind, nu făceam nimic. Dar dacă în schimb, noi toți eram lăsați să facem mișcare, dans, să mergem prin parc la urma urmei cîte 45 min de 2 sau 3 ori pe săptămînă, eram cu 5 minute mai sănătoși decît astăzi. Pentru că cei care se pregătesc pentru concursuri și olimpiade, oricum au nevoie de mai mult de atît. Şi eu acum fac mai mult sport decît am făcut toţi anii la şcoală. Din păcate.
Bineînțeles, sinteza mea e simbolică și subiectivă. dar sunt atît de multe de făcut în Moldova, mai ales în învățămînt și medicină.
Noi investim în copiii noștri acum mai mult decît părinții noștri și vrem rezultate mai mari. Pentru că cerințele la moment sunt altele. Nu vreau să iasă fii-mea cu 10 pe linie din școală și să nu știe ce facultate să aleagă. Vreau să iasă entuziasmată și pregătită pentru viața care o așteaptă, pentru că de rînd cu frumoasă, viața este dură și nemiloasă. Iar școala aruncă elevii direct în ea. Noi luptăm pentru o viitoare generație de calitate, dar țara luptă pentru ea odată cu noi sau împotriva curentului?
PS Știu că postările mele sunt de obicei lungi. Știu că de obicei tre să fie scurte pt ca cititorul să aibă răbdarea să citească pînă la capăt. Mulțumesc, vouă, celor care vedeți acum aceste rînduri, înseamnă că deja suntem mai mulți cei care așteaptă și pregătesc schimbările.
sincereu 
mie imi place noul design :)
cat despre subiectul propriu-zis, sunt de acord cu fiecare cuvant. pentru a evita fitele, examenele si sumele exprbitante la intrare in scoala, mi-am dat copilul intr-un liceu mai moest, dar care o bogata traditie artisitica. copiii canta, danseaza, picteaza si mai stiu si tabla inmultirii. fata mea e fericita :)
Sunt de acord cu fiecare cuvant. Un articol incredibil. Sunt si eu mama si fiica mea merge la anul la scoala. Sistemul nostru de in invatamant ii lipseste pe copii de copilarie. Nu stiu care ar fi solutiile, primul lucrul ce-mi vine in cap sunt institutiile private, dar exista si lobbism si asa mai departe. In cele din urma totusi fiecare parinte decide pentru copilul sau, iar eu cel putin vreau ca fetele mele sa creasca libere si sa faca ceea ce ele vor. Merci inca o data pentru un articol excelent si un blog cu adevarat interesant.
Multumesc pentru aprecieri. Sunt foarte importante pentru mine.
un articol expus corect. bravo! m-am regasit in textul acesta ca “produsul” nereusit al unei generatii de tranzit politic – “perestroika”. huliganismul profesorilor, care nu veneau la scoala pentru neplata salariilor s-a trasnmis elevilor care au simtit pe pielea lor nepasarea fata de educatie. am iesit din scoala cu cunostinte superficiale (nule!) despre importantul in viata si inutil de profund am bagat in cap nimicul.
pana ne-am dezmiticit cum sa scriem in latina si sa trecem la literatura si istoria romana/ilor, deja trebuia de absolvit liceul. si bingo, prin BAC! ne-au trimis in viata cu un selfesteem doborat la pamant si aroganta pe care am invatat-o s-o stapanesc cu timpul. daca nu era sa fi invatat intr-o tara straina, nici pana acum nu constientizam ca, unica solutie e sa opresc timpul in loc si sa trezesc autodidactul din mine. foarte greu mi-a fost sa repornesc creierul. nu glumesc, era dureros pana in maduva neuronilor atrofiati, dar s-a meritat. eu am reusit.
nu sunt (inca) mama, dar ma bucur ca o sa apara copilul cand mintea mea va fi pregatita. am vazut multe calatorind si comunicand cu prietenele mele care sunt mamici si isi cresc copiii in tari straine. vreau si la noi asa ceva. simt ca nu este departe acest vis si ca, totusi MAMICILE vor fi cele care vor revolutiona sistemul educational pt copiii lor!
Mersi, tare bine scris si cu mult adevar!
În sfârșit un blog unde articolele apar scrise corect. Nu obișnuiesc să citesc articolele lungi…însă acesta mi-a atras atenția. E nevoie de o reformă profundă în sistemul de învățământ al Reublicii Moldova. Sunt de acord cu ceea ce ai scris, se învață de toate și, de fapt, nimic…e trist, dar adevărat! Nu pot să spun că sistemul de învățamânt din România e cel mai bun, dar față de cel din RM, da, este! Studiile generale din gimnaziu cuprind aproape toate materiile, însă acestea sunt mult mai sistematizate, profesorii știu să predea elevilor și nu sunt în marea goană după bani. Din liceu fiecare elev are opțiunea să aleagă ce să studieze: mai multă matematică, limbi străine, biologie, chimie ș.a.m.d. În toate liceele din România (la cele cu profil teoretic) se găsesc specializările: „Matematică-informatică”, „Bio-chimie”, „Științe sociale”, „Filologie-jurnalism”, „Filologie-bilingv” – astea ar fi cele de bază. La filologie, de exemplu se studiază și matematică, dar nu pe toată perioada liceului și cu un grad de dificultate mai redus (M3). Iar la specializările cu profil real se studiază mai puțin disciplinile ce țin de profilul uman. Cei care vor să facă economie sau pedagogie au opțiunea de a alege un liceu sau colegiu unde se studiază mai intensiv aceste domenii. În funcție de ceea ce ai studiat în liceu îți poți alege și Facultatea pe care vor s-o urmeze. IMPORTANT este că de când sunt în România, nu am dat bani pentru note, NICIODATĂ! România nu e tocmai cel mai bun exemplu, însă ar fi bine dacă în RM ar fi măcar cum e în apropiata sa vecinătate. Sperăm totuși că vor fi schimbări! Până atunci eu zic, că foarte importantă este și educația de acasă – aceasta iese la suprafață de cele mai multe ori. Ceea ce aș mai avea de menționat e că există diferență între copiii care au fost educați de un părinte ce face parte dintr-un cadru didactic și cei care au crescut pur și simplu – ca puii la soare.